Am primit soluţii de la Zoltan Szabo, Ştefan Gaţachiu şi Aurel Ionescu.

 Soluţia lui Zoltan Szabo:

Se observa foarte usor, ca in expresiile de limba engleza numeralul este urmat de substantiv, iar in limba sulka substantivul este urmat de numeral.

In limba sulka combinatii de mai multe cuvinte formeaza un numar. Va trebui sa deducem logica prin care se deduc aceste valori.

Dar pana atunci sa mai observam, ca pentru substantive in limba sulka exista numarul singular, dual, ternar si plural:

Astfel identificam urmatoarele substantive:

betel nut(s): a vhoi – singular

                  a lo vhoi – dual (doua bucati)

                 o vuo – plural

yam(s): a tu – singular

              o sngu – plural

coconuts: a lo ksie – dual

                  a lo ngausmia – dual plural (10 bucati deci doua palme a cate 5 degete)

                  o ngausmia - plural

breadfruits : a moulang – ternar (trei bucati)

                a lo ngaitegaap – dual plural (10 bucati deci doua palme a cate 5 degete)

                 o ngaitegaap – plural

 Numerele au urmatoarele traduceri in limba sulka:

1 – a tgiang (un deget)

2 – a lomin (doua degete)

3 – a korlotge  (se foloseste cu pluralul substantivului)

3 – hori orom a tgiang  (se foloseste cu forma ternara a substantivului)

4 – a korlolo (patru degete)

6 – a kti¨ek hori orom a tgiang (o palma si un deget)

7 – a kti¨ek hori orom a lomin (o palma si doua degete)

10 – hori orom a moulang

10 – hori orom a lomin

10 – a lo kti¨ek     (doua palme )

15 – a korlotge hori orom a korlotge

16 – a korlolo

18 – a korlolo hori orom a moulang

19 – a lo kti¨ek hori orom a kti¨ek hori orom a korlolo (doua palme si o palma si 4 degete)

20 – a mhelom        (douazeci)

 

Nu putem deduce toate numerele, insa avem suficiente informatii pentru traducerea urmatoarelor expresii:

a).

    1. a ksie a tgiang

a ksie - este singularul pentru coconut

a tgiang – unu, este in concordanta cu substantivul de mai sus, deci:

                 a ksie a tgiang = 1 coconut

     2. o ngaitegaap a korlotge

o ngaitegaap – pluralul la breadfruit

a korlotge – trei, in cocncordanta cu pluralul substantivului, deci:

                o ngaitegaap a korlotge = 3 breadfruits

     3. o ngausmia a kti¨ek

o ngausmia – pluralul la coconut

a kti¨ek – o palmă, adică 5 bucăți

                o ngausmia a kti¨ek = 5 coconuts

     4. o vuo a lo kti¨ek hori orom a tgiang

o vuo – pluralul lui betel nut

a lo kti¨ek hori orom a tgiang – doua palme (adica 10 degete) si 1 deget

                o vuo a lo kti¨ek hori orom a tgiang = 11 betel nuts

 b).

    1. 2 yams

2 – a lomin

yams – a lo tu (cazul dual)

                  2 yams = a lo tu a lomin

     2. 14 yams

14 – a lo kti¨ek hori orom a korlolo (doua palme si i